News Without Sidebar

În inima munţilor Ciucaş, în localitatea Vama Buzăului apele unei cascade parcã se tânguie, chemându-şi admiratori cãrora sã li se arate în toatã splendoarea.
Din pântecul masivului, şuvoaiele de ape se prãvãlesc zgomotos în rotocoale când mici, când mari, dar mereu cu acelaşi sunet cadenţat. E un spectacol acvatic de o sãlbãticie rarã! Fenomen al naturii straniu şi impresionant.

Explicaţie:
Fenomen hidro-geologic. Front liniar de izvoare cu depuneri majore de tuf calcaros.
La baza depozitelor de conglomerate cretatic inferioare, apar pânze de apă subterană, care alimentează izvoarele.
Element specific: debit constant al izvoarelor.
Nu e la fel de cunoscutã precum cascada Urlãtoarea din muntii Bucegi, dar este cel puţin la fel de spectaculoasã.

Traseu:
Luăm ca punct de plecare Oraşul Întorsura Buzăului şi ne îndreptăm pe DN 10 cărte Braşov, dupa 4 Km iesim de pe DN 10 către Vama Buzăului şi continuăm traseul nostru pe DN 103A aproximativ 12 Km, traversăm podul peste râul Buzău şi continuăm până la prima intersecţie de drumuri (aprox 100 m, Valea Dălghiului – dreapta drum asfaltat cu Chirusca – înainte drum de piatră).
Ieşim de pe asfalt şi ţinem drumul forestier către Chiruşca pâna la borna indicatoare Urlatoarea aproximativ 1.5 Km, de aici facem dreapta şi după 800 m ajungem în zona urlatoare.

Privelistea îti taie rãsuflarea!

O însiruire de izvoare de apã, unite într-o perdea strãvezie ce cade tumultos printre stânci, peste calcarele din munte. Privind-o, îţi dai imediat şi explicaţia pentru ciudatul nume care deja nu ţi se pare aşa straniu. În cãderea lor, apele cascadei aproape cã urlã, te cheamã cãtre ele.

Dacã vreti sã aflati cum ia naştere ciudatul fenomen, trebuie să urcaţi versantul plin de apã şi sã ajungeţi la izvoare.

Zona este amenajata cu locuri de picnic pentru turişti, aceştia putând să savureze în linişte spectacolul natural al urlătoarelor.

Va uram relaxare placuta şi nu uitaţi să păstraţi zona curată.

Total traseu 15 Km

sursa

Harta

Masivul Ciucaş este o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest.

Cel mai înalt pisc este Vf. Ciucaș, având altitudinea de 1.954 m. Alte vârfuri sunt Vf. Gropșoarele (1.883 m), Vf. Bratocea (1.844 m) şi Vf. Zăganu (1.817 m).

Sunt alcătuiți din două culmi principale, culmea Ciucaș – Bratocea pe aliniamentul SV-NE și culmea Gropşoarele – Zăganu pe direcţia NV-SE, unite prin înșeuarea muntelui Chirușca. Culmea Ciucaș – Bratocea reprezintă partea de vest a masivului, ce se împarte în două compartimente separate de șaua Tigăilor. Culmea Ciucaș reprezintă compartimentul nordic, atingând înălțimea maximă în Vf. Ciucaș (1.954 m), iar culmea Bratocea reprezintă componenta sudică, întinzându-se pe mai bine de 5 km. Culmea Gropşoarele – Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălțimea maximă fiind Vf. Gropșoarele de 1.883 metri.

sursa

Harta

Descarca aici lista cu traseele turistice.

Barajul şi lacul de la Siriu, judeţul Buzău, reprezintă unul dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din ţară. Puţini sunt însă cei care ştiu cu ce sacrificii a fost realizat cel de-al doilea baraj de anrocamente ca mărime din ţară. A fost necesară strămutarea unei comunităţi, pentru a permite crearea lacului de acumulare.

Cu o înălţime de 122 de metri şi o lungime a coronamentului de 570 metri, Barajul Siriu este al doilea baraj de anrocamente ca mărime din ţară, după Barajul de la Gura Apei, construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Haţeg, al cincilea din Europa şi al 12-lea din lume. Construcţia barajului a durat aproape două decenii, între 1975 şi 1994 şi a fost realizat după o metodă inovatoare pentru acele vremuri, fără ciment, numai din pământ, piatră, steril şi miez din argilă. Barajul a fost realizat prin unirea celor doi munţi din apropiere, masivul Podul Calului şi masivul Siriu. Construcţia hidrotehnică e realizată prin depunerea de anrocamente. Tehnica relativ nouă, prin care se înlocuiesc barajele de beton, se bazează pe principiul unui nucleu impermeabil de argilă uscată. Ca tehnologie de construcţie, se aşează straturi succesive de argilă uscată, flancată în secţiune de pânze verticale groase de nisip, apoi pietriş, rocă măruntă, până la bolovani mari. În contact cu apa, argila uscată îşi măreşte volumul şi devine impermeabilă. Rolul stratelor amintite e de rezistenţă şi de a filtra bine apa ce ajunge ,,liniştită” la nucleul argilos. Barajul a dus la formarea unui lac cu lungimea de 11.5 kilometri şi un volum de 155 milioane de metri cubi de apă.

De o frumuseţe rară, lacul Siriu, aflat la zece kilometri amonte de localitatea Nehoiu, este o acumulare de apă destinată producerii de energie electrică în hidrocentrala Nehoiaşu. Lacul, adânc de peste o sută de metri mai are ca scop alimentarea cu apă potabilă şi industrială a localităţilor din zonă şi irigarea terenurilor agricole. Construirea barajului a implicat schimbarea rutei drumului naţional DN 10 pe linia de contur a lacului Siriu, cu această ocazie construindu-se mai multe viaducte.

sursa

Harta

Aceasta biserica cu hramul Sfintii Imparati a fost construita in anul 1823 si se gaseste in Orasul Nehoiu. Caracteristic acestei  biserici este faptul ca stilul arhitectonic este de lemn si si astazi se mai tin slujbe in aceasta biserica veche de aproape 200 de ani.

sursa

Harta